Muzeul Diecezan - Sabaoani

Istoria este o ştiinţă riguroasă dar atunci când este făcută cu pasiune, ea poate deveni un instrument de formare nu numai intelectuală, ci şi sufletească, spirituală. În această perspectivă, preasfinţitul nostru episcop Petru Gherghel şi-a dorit mult să deschidă un muzeu al catolicilor din Moldova, în care istoria să devină o cale de edificare a credinţei. Cu o profundă încărcatură istorică şi spirituală, parohia noastră a devenit un cadru deosebit pentru realizarea acestei dorinţe. În luna septembrie a anului 2002, în cadrul Sărbătorilor Săbăoaniului, a avut loc inaugurarea Muzeului Diecezan al Catolicilor din Moldova "Episcop. Mihai Robu". La eveniment au participat PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, PS Aurel Percă, ep. auxiliar de Iaşi, PS Ludwig Schwary, ep. auxiliar de Viena, peste 50 de preoţi, oameni de cultură, fii ai satului, profesori, cercetători, autorităţile civile din judeţul Neamţ, oameni de presă. Muzeul nostru oferă tuturor o lecţie importantă de istorie pentru trecutul catolicilor din Moldova, ignorat din rea voinţă sau din indiferenţă de cărţile de istorie, dar mai ales reprezintă o mărturie a identităţii şi demnităţtii acestor oameni de prea multe ori denigrate. De când sunt catolicii în Moldova, cine sunt ei şi cum s-au remarcat ei în istorie, iata câteva întrebări la care acest muzeu poate da un răspuns.
Istoric Cercetările interdisciplinare intensificate în ultimile două decenii ale secolului al XX-lea, patronate de catre Ps. Petru Gherghel, episcop de Iaşi, au scos la iveală un tezaur bogat diversificat, un patrimoniu cultural de mare preţ şi apreciat de toţi cei care au ajuns să-l cunoască. Încurajat de noile descoperiri arheologice, de studiile etnografice, istorice, antropologice şi filologice, episcopul Petru Gherghel a considerat necesarş înfiinţarea unui muzeu diecezan care să evidenţieze patrimonial cultural al catolicilor din Moldova. Vechiul complex monahal din Săbăoani, confiscat de statul comunist şi retrocedat apoi Bisericii în anul 1990, s-a văzut a fi spaţiul propice de înfiinţare a muzeului diecezan.	Clădirea Muzeului Diecezan
Prin strădaniile părintelui paroh Aurel Iştoc, s-a început restructurarea acestei clădiri şi amenajarea spaţiilor interioare. Acelaşi preot, împuternicit de episcop, a cutreierat satele catolice pentru a colecta o gamă cât mai diversificată de obiecte reprezentative ale patrimoniului cultural catolic din Moldova. Clădirea muzeului cuprinde opt încăperi de mărimi diferite (plus holurile), repartizate pe domenii: arheologic, etnografic, istoric si liturgic. Exponatele arheologice au fost descoperite în urma săpăturilor efectuate în sate cu populaţie de confesiune catolică (Săbăoani, Tămăşeni, Gherăieşti, Răchiteni, Cotnari, Iaşi) de către cercetătorii Domniţa Hordilă şi dr. Vasile Ursachi de la Muzeul de Antropologie şi Istorie din Roman, precum şi de profesorul Stela Cheptea din Iaşi. Sectorul etnografic a fost proiectat de remarcabilul etnolog ieşean, profesorul dr. Ion H. Ciubotaru, care a studiat şi înregistrat la faţa locului, toate localităţile cu populaţie catolică. Procurarea, în parte, selectarea şsi amplasarea exponatelor în spaţiile rezervate acestui sector s-a făcut de către iscusita şi neobosita muzeografă etnologă, Elena Florescu din Piatra Neamţ. Alegerea documentelor istorice, a literaturii bisericeşti şi a obiectelor de cult, a revenit colectivului din cadrul Departamentului de Cercetare Ştiinţifică al Episcopiei Catolice Iaşi, Mons. profesor dr. Anton Despinescu, profesor dr. Dănut Doboş şi preot arhivist Alois Moraru.
Prin intermediul site-lui nostru, vă oferim o serie de informaţii despre obiectele expuse în muzeu. Nădăjduim că ceea ce veţi citi, să vă îndemne şi mai mult să veniţi şi să le vedeţi cu ochii dumneavoastră şi astfel să trăiţi, vizitând sălile muzeului, bucuria cunoaşterii trecutului şi satisfacţia valorii şi a frumuseţii lui.
Secţia de arheologie În această sală este expus o parte din materialul descoperit în timpul săpăturilor arheologice efectuate în perimetrul locuit de populaţia de confesiune catolică din Moldova: (şi anume) zona Bacăului (Târgu Trotuş), zona Sucevei (Probota şi Baia) şi valea Siretului. Sunt prezentate obiecte de ceramicş, obiecte de fier, obiecte de podoaba şi obiecte de cult datând de la jumătatea secolului XIV până în secolul XVII. Ele demonstrează prezenţa continuă, încă de la această dată, a catolicilor în Moldova şi nivelul superior al modului lor de viaţă, comparativ cu alte aşezări rurale contemporane. Fotografiile expuse în această sală şi în holul de la parter ilustrează diferite momente din timpul săpăturilor arheologice din satele de pe valea Siretului. Puteţi vedea imagini ale diferitelor tipuri de locuinţe descoperite, ale celor două cuptoare de ars var (restaurate în anul 2004) şi ale ruinelor bisericii din vatra veche a satului Săbăoani. De asemenea, mai sunt prezentate imagini ale ruinelor celor mai vechi bisericii catolice de piatra din Moldova, de la Baia (1377), de la Cotnari (1589), şi (pe hol în centru) ruinele restaurate ale bisericii din vatra veche a satului Săbăoani (1375).
Secţia de etnografie Sala şi holul de la parter Holul de la parter este destinat prezentării câtorva elemente şi aspecte privind aşezările şi arhitectura populară a catolicilor din Moldova. Tehnica prelucrării materialului şi motivele decorative mitice precreştine (soarele, pomul vieţii) sunt comune întregului spaţiu românesc moldav. În această sală sunt prezentate ocupaţiile de bază ale catolicilor din Moldova: agricultura, creşterea animalelor (păstoritul şi creşterea vitelor) şi exploatarea pădurilor. Obiectele prezentate sunt autentice, adunate de la bunicii şi străbunicii noştri şi ele confirmă identitatea românească a catolicilor din Moldova. Sala şi holul de la etajul I Holul prezintă alte două ocupaţii tradiţionale ale catolicilor, comune tuturor locuitorilor din Moldova: pescuitul şi olăritul.Ceramica o puteţi vedea în diferite stadii de prelucrare: crudă, arsă o data, smălţuită şi arsă a doua oară. Materialul etnografic expus în aceasta sală ilustrează activităţile tradiţionale de prelucrare a fibrelor şi a firelor care au constituit, timp de milenii, îndeletniciri feminine. Ţărancile catolice au folosit, cu precădere, cânepa şi inul, dar şi lâna oilor ţurcane, la realizarea textilelor necesare în gospodărie, pâna la începutul secolului al XX-lea. Numeroasele şi dificilele operaţiuni de prelucrare a cânepii sau a lânii, sunt prezentate în expoziţie, prin întreaga serie de unelte specifice. În fundul sălii este reconstituit parţial interiorul traditional al unei case batrâneşti, care reproduce căldura rânduielii din locuinţele de odinioară, specifică vieţii familiale, pentru toţi locuitorii din Moldova, indiferent de apartenenţa lor religioasă. Sala şi holul lateral de sus Holul şi sala sunt rezervate prezentrii portului popular. Toate obiectele expuse sunt originale, unele dintre ele fiind vechi de peste 150 de ani. Atât costumele populare femeieşti cât şi cele bărbăteşti se înscriu în tipul costumului popular moldovenesc. Particularităţtile zonale se limitează la distribuţia decorului, la folosirea cu preponderenţă a anumitor culori (negru, roşu-vişiniu, albastru) şi la tehnicile de lucru. Fineţea şi rafinamentul costumelor populare, în special cele femeieşti, stau mărturie şi astăzi în faţa talentului şi a înclinaţiei pentru frumos a străbunilor noştri. Secţia de istorie În această sală sunt expuse copii ale diferitelor documente şi fotografii vechi care atestă prezenţa activă a bisericii catolice din Moldova. Până în anul 1884 misionarii dominicani, iezuiţi, şi în special franciscani, au asigurat asistenţa spirituală a catolicilor din Moldova. Scrierile, hărţile şi relatările întocmite de aceşti misionari, sunt importante pentru istoria, nu numai a catolicilor ci şi a întregii Moldove.Odata cu înfiinţarea Episcopiei de Iaşi, în anul 1884, Biserica Catolică s-a afirmat mai mult în Moldova. Înfiinţarea seminarului de la Iaşi, construcţia de noi biserici, deschiderea de şcoli şi orfelinate, au contribuit la edificarea spirituală şi socială a locuitorilor din Moldova. Secţie liturgie În această sală sunt prezentate obiectele personale ale unor personalităţi ale Bisericii locale. Puteţi vedea cele mai vechi registre de botez sau de administraţie a unor parohii catolice din Moldova. Portrete, sigilii, haine, cărţi sau obiecte de cult care au aparţinut celor mai importanţi episcopi de Iaşi: Mihai Robu, care este primul episcop catolic român, originar din Sabaoani sau Anton Durcovici, episcopul care şi-a dat viaţa pentru credinţa catolică în închisorile comuniste. De asemenea sunt expuse o serie de documente care ilustreaza modul în care Biserica Catolică a fost persecutată în timpul regimului comunist: lista preoţilor urmăriţi şi închişi; dosarele întocmite de fosta securitate prin care episcopul Durcovici şi alti preoţi au fost condamnaţi la moarte.	Decoraţii primite de episcopi şi preoţi din Moldova